3G - prescurtare pentru cea de-a treia generatie de comunicatii fara fir. Urmare a generatiilor 1G (anii '70, '80, primele sisteme de telefonie mobila), 2G (anii '90 pâna în prezent, codificarea vocii digitale, ulterior îmbunatatirea largimii de banda, rutarea pachetelor si introducerea multimedia). Faza 3G se estimeaza ca va atinge maturitatea în anii 2003 si 2005 si se asteapta sa includa facilitati precum multimedia îmbunatatita (voce, date, video si control de la distanta), întrebuintare în toate modurile populare (telefoane mobile, e-mail, paging, fax, videoconferinte, browsing web), largime de banda si viteza crescuta (2 Mbps), flexibilitate de rutare (repetor, satelit, LAN), operare la frecvente de aproximativ 2 GHz, facilitati de roaming în Europa, Japonia si America de Nord.

4G - prescurtare pentru cea de a patra generatie de comunicatii fara fir. Serviciile 4G se estimeaza ca vor fi introduse în 2006 în Japonia. Distinctia majora dintre 3G si 4G va consta în cresterea ratei de transmisie a datelor, ajungându-se la 20-40 Mbps, îmbunatatirea transmisiilor multimedia si streaming video, accesul universal si portabilitatea pe toate tipurile de dispozitive. Se preconizeaza si includerea facilitatii de roaming prin acoperirea întregii suprafete a globului.

Band (banda) , denumita adesea si banda de frecventa, este o serie specifica de frecvente în spectrul de radio frecventa. Fiecare banda este limitata de valori inferioare si superioare definite. Deoarece folosirea în comun a unei benzi de frecventa a doi transmitatori radio poate determina aparitia de interferente, folosirea benzilor este reglementata, pe plan national de catre agentia abilitata în acest sens, iar pe plan international de catre Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor.